�n viaţa fiecărui cititor naiv există un moment de cotitură, c�nd percepţii ad�nc �nrădăcinate �n mintea şi imaginaţia sa sunt extrase asemenea unui dinte de lapte, care oricum se mai clătina ocazional. Cum altfel să �ncerci să vorbeşti despre impactul pe care �l are asupra ta dezvăluirea lumii z�neşti a lui Martin Millar? �n imaginaţia fiecărui cititor naiv există z�ne. Micuţe şi gingaşe, cu aripioare flutur�nd delicat �n spate, cu veştminte vaporoase şi pastelate. Probabil ele sunt reminescenţe din copilărie, c�nd lectura lui Peter Pan ne făcea sa credem �n z�ne, c�nd eram convinşi că această credinţă salvează viaţa z�nelor ce f�lf�ie fericite �n jurul nostru cu aripile lor fermecate.
Şi brusc ajungem �n New York-ul contemporan, unde o femeie luptă cu boala Crohn, un t�năr urăşte omenirea şi pe el �nsuşi, o femeie se crede un general grec �n plin război şi cerşetorii mor pe străzi fără să atragă atenţia nimănui.
�n această lume rece aterizează (la propriu) două mici z�ne: Heather si Morag. Cele două sunt z�ne ciulin scoţiene, alungate din Scoţia pentru că şi-au suflat nasul �n steagul unui clan z�nesc influent. Ajunse accidental �n New York ele trebuie să se adapteze unei lumi bulversante care nu (mai) crede �n z�ne, unde p�nă ce şi veveriţele au devenit cinice şi r�d isteric de soarta lor.
Dar nici ele nu sunt z�ne obişnuite: cu părul vopsit �n culori ţipătoare, cu viori la care interpretează mai degrabă melodii punk celebre, cu săbii legate de şold, consumatoare fidele de whisky şi de ciuperci vrăjite care le fac să uite ce au făcut cu o seară �nainte, cele două z�ne �ncearcă să ne convingă că sunt totuşi z�ne bune.
Ele răm�n alături de cei doi oameni care le văd � deşi motivul pentru care ei au această capacitate răm�ne un mister.
Morag răm�ne alături de Kerry, o femeie care atrage privirile bărbaţilor, dar ascunde sub haine o pungă care �i ţine loc de intestinele afectate de boala Crohn, care �şi urăşte fostul iubit pentru că a părăsit-o şi care se chinuie să construiască un celebru alfabet floral.
Heather răm�ne cu Dinny, un bărbat dezgustat şi dezgustător, lipsit de voinţă, talent şi bunătate, care �şi petrece zilele privind un canal erotic de televiziune.
Martin Millar �şi structurează cartea �n episoade scurte şi intense. Alternarea lor se face aleatoriu şi este uimitor cum o carte at�t de scurtă poate urmări şi construi o acţiune din at�t de multe personaje şi at�t de multe teme complexe.
Pentru că alături de primele două z�ne, �n New York mai aterizează şi altele. Tulip şi Petal sunt z�nele ciulin moştenitoare a regatului z�nesc de Cornwall, unde regele � z�na Tala � a instaurat o dictatură industrială. Rebelii din regat sunt nişte simpatice z�ne marxiste care �ncearcă să saboteze uzinele regelui.
Apariţia surprinzătoare a numeroase altor triburi de z�ne, transformă acest New York nevăzut �ntr-o scenă pe care se desfăşoară aprige războaie cu tentă rasistă şi unde �mpăcările zgomotoase alternează cu iminenţa apariţiei altor motive de dispută.
Transform�nd �n politică z�nească teme dureroase pentru oameni (vezi regatul z�nesc dictatorial Cornwall, conflictele rasiale, cerşetorii, discriminarea bolnavilor), Martin Millar reuşeşte astfel să le trateze cu umor şi să le găsească rezolvările simple care sunt inaccesibile �ntr-un oricare alt context.
